Despre cutremure

Intensitatea seismica

Sursa seismica • Undele seismice • MagnitudineIntensitate • Seismicitatea globului • Seismicitatea Romaniei • Hazardul seismic • Coduri de proiectare • Macrozonarea seismica • Vulnerabilitate, risc • Performanta seismica

Intensitatea seismica • Inregistrarea seismelor • Magnitudinea seismica

[Scara de intensitate seismica MSK 64]

Intensitatea seismica

Cea mai veche masura a marimii cutremurelor este intensitatea.

Intensitatea este o descriere calitativa a efectelor unui cutremur intr-un anumit amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite de constructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata, deformatiile suprafetei Pamantului, etc.

Astfel de descrieri calitative sunt disponibile in marturiile istorice, existand posibilitatea de a evalua marimea cutremurelor din trecut, informatie foarte utila pentru studiul seismicitatii.

Cea mai veche scara de intensitati este Rossi-Forel, RF, creata in 1880, scara cu 10 grade de intensitate. Ea a fost ulterior inlocuita de scara de intensitati Mercalli, utilizata mai ales in forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity), modificare propusa de cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Scara MMI are 12 grade.

Un exemplu de harta de intensitati MMI este prezentat in figura de mai jos..

 Loma Prieta isoseismal map

Harta de intensitati seismice MMI pentru un cutremur din California

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC (European Seismological Commission) si utilizata intensiv in Europa. O forma usor modificata a MSK a fost introdusa in 1981.

Un exemplu de harta de intensitati MSK este prezentat in figura urmatoare.

Harta de intensitati seismice MSK pentru cutremurul din 4 Martie 1977
(dupa
Radu C., Polonic G., 1982. Seismicitatea teritoriului Romaniei cu referire speciala la regiunea Vrancea. In: Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, 1982. Monografie, Editura Academiei R.S. Romania, Bucuresti, p.75-136)

In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a ESC s-a definitivat Scara Macroseismica Europeana EMS (European Macroseismic Scale), bazata pe scara MSK. Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%).

Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizarea hartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si distributiei acestor efecte.

Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

In Japonia a fost introdusa la sfarsitul secolului 20 o scara instrumentala de intensitati seismice ce are 7 grade: intensitatea JMA (Japanese Meteorological Agency). Aceasta intensitate se masoara si se calculeaza automat cu instrumente specifice (seismic intensity meters) si poate fi reprezentata pe harti in timp real imediat ce are loc un cutremur. Intensitatea JMA se calculeaza in functie de amplitudinea miscarii seismice in amplasament. Calibrarea coeficientilor care intervin in relatia de calcul a fost facuta pe baza corelatiei dintre distrugeri si miscarile seismice corespunzatoare de la cutremurele japoneze. Un exemplu de harta de intensitati JMA este prezentat in figura urmatoare.

  

Exemplu de harta de intensitati seismice JMA pentru orasul Yokohama
(Geophysics and Seismology Lab., Yokohama City University)